I: Mi minor

1. Timpul cel din urmă a sosit acuma,
Fraților, ca să ne pocăim;
Firea pământească vrea să ne robească,
Dar cu toți, din somn, să ne trezim!

R: /:Iată, Domnul, frate, la inimă-ți bate:
Deschide-I și nu Îl refuza.
Lumea și trufia, pofta și mândria,
Alungă-le din inima ta! :/

2. Domnul cercetează și apoi lucrează
În fiii Săi care I se supun.
Care se smerește și se pocăiește,
Îl conduce pe-al vieții drum!

3. Dar să știi, amice, cel rău vrea să strice
Credința ta, ca să dai 'napoi,
Dar te roagă tare, cu credință mare,
Și strigă: „O, Doamne, fii cu noi!"

4. Azi se profețește că-n curând sosește
Al lumii mare Judecător;
Biblia arată că Cel fără pată,
Azi e scumpul nost' Mântuitor.

5. Azi mulți se-nspăimântă, o, de lucrarea sfântă,
Zicând că nu-i lucru-adevărat,
Auzind vorbire-n alte limbi străine
Pe cel ce-i cu Duh Sfânt botezat.

6. Dar Ioel arată veste-adevărată,
Lucru mare, clar și lămurit,
Despre profeție și de limbi străine,
Care azi cu toți le-am auzit.