1. Când în poarta vieţii tale-ţi bate,
Mai stăruitor, durerea iar,
Când nădejdea-nfrântă-abia se zbate
Sub povara chinului amar,
Faţa ta ridică-ţi şi priveşte
Mai atent şi-ncrezător în sus,
Printre nori, să vezi cum străluceşte
Soarele izbăvitor, ISUS.

2. Nu lăsa-ndoiala ca să-şi facă
Cuib în taina sufletului tău,
Ci priveşte-n sus şi fă să tacă
Toate glasurile celui rău.
Căci deasupra ta mereu veghează
Soarele cel fără de apus,
Și cu raza Lui te-nviorează,
El, Mântuitorul blând, ISUS.

3. Să-ţi aduci mereu-mereu aminte
Că tu eşti răscumpărat prin har,
Cât ar fi durerea de fierbinte,
Pentru tine are un hotar.
Nu te teme, ci mai mult te-ncrede
În acela care-odată-a spus:
"Eu cu tine sunt în orice vreme."
Eu, MântuitoruI tău, ISUS!

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 100.