Domnul este al meu Păstor, La El adăpost eu găsesc, Odihnă îmi dă și al Său ajutor Și înviorare primesc. Lipsit nu voi fi de a Sale-ndurări, Îmi poartă de grijă mereu, Mă povățuieste pe drepte cărări, Din pricina Numelui Său.
Refren
Eu aș vrea s-alerg la Tine, Să-Ți spun dorul inimii, Căci nu mai găsesc la nimeni Pace sfântă, bucurii. Tu îmi ști, Doamne, durerea, Doar Tu vezi povara mea, De aceea, cu credință, Mă las în mâna Ta!
Strofă 2
Prin valea de umbre-ale morţii când trec, Cu Tine voi fi ocrotit, De rău nu mă tem, ești cu mine mereu, Voi fi din necaz izbăvit. Toiagul, nuiaua mă mângâie-ades, 'Nainte o masă-mi așterni, Paharul e plin chiar de dă peste el Și-mi ungi capul cu untdelemn.
Strofă 3
Da! fericirea mă va însoți Și îndurarea mereu, Cu mine vor fi atât cât voi trăi, Voi fi-n harul Lui Dumnezeu. Doresc să rămân în familia Lui, Cu frații-mpreună să fiu, Cu toți să slăvim Numele Domnului, Pe Cel ce-I de-a pururea viu!
Strofă 1
Domnul este al meu Păstor, La El adăpost eu găsesc, Odihnă îmi dă și al Său ajutor Și înviorare primesc. Lipsit nu voi fi de a Sale-ndurări, Îmi poartă de grijă mereu, Mă povățuieste pe drepte cărări, Din pricina Numelui Său.
Refren
Eu aș vrea s-alerg la Tine, Să-Ți spun dorul inimii, Căci nu mai găsesc la nimeni Pace sfântă, bucurii. Tu îmi ști, Doamne, durerea, Doar Tu vezi povara mea, De aceea, cu credință, Mă las în mâna Ta!
Strofă 2
Prin valea de umbre-ale morţii când trec, Cu Tine voi fi ocrotit, De rău nu mă tem, ești cu mine mereu, Voi fi din necaz izbăvit. Toiagul, nuiaua mă mângâie-ades, 'Nainte o masă-mi așterni, Paharul e plin chiar de dă peste el Și-mi ungi capul cu untdelemn.
Strofă 3
Da! fericirea mă va însoți Și îndurarea mereu, Cu mine vor fi atât cât voi trăi, Voi fi-n harul Lui Dumnezeu. Doresc să rămân în familia Lui, Cu frații-mpreună să fiu, Cu toți să slăvim Numele Domnului, Pe Cel ce-I de-a pururea viu!
1 / 1▲
1. Domnul este al meu Păstor,
La El adăpost eu găsesc,
Odihnă îmi dă și al Său ajutor
Și înviorare primesc.
Lipsit nu voi fi de a Sale-ndurări,
Îmi poartă de grijă mereu,
Mă povățuieste pe drepte cărări,
Din pricina Numelui Său.
R: Eu aș vrea s-alerg la Tine,
Să-Ți spun dorul inimii,
Căci nu mai găsesc la nimeni
Pace sfântă, bucurii.
Tu îmi ști, Doamne, durerea,
Doar Tu vezi povara mea,
De aceea, cu credință,
Mă las în mâna Ta!
2. Prin valea de umbre-ale morţii
când trec,
Cu Tine voi fi ocrotit,
De rău nu mă tem, ești cu mine mereu,
Voi fi din necaz izbăvit.
Toiagul, nuiaua mă mângâie-ades,
'Nainte o masă-mi așterni,
Paharul e plin chiar de dă peste el
Și-mi ungi capul cu untdelemn.
3. Da! fericirea mă va însoți
Și îndurarea mereu,
Cu mine vor fi atât cât voi trăi,
Voi fi-n harul Lui Dumnezeu.
Doresc să rămân în familia Lui,
Cu frații-mpreună să fiu,
Cu toți să slăvim Numele Domnului,
Pe Cel ce-I de-a pururea viu!