1. În Cartea Sfântă, la-nceput, când Domnul Le-a creat pe toate,
Pământul tot era un Rai de frumuseți și libertate.
Dar Creatorul a privit spre Om, Și-a zis cu bunătate:
„-Nu-i bine singur să mai fii, îți dăruiesc o Jumătate!”

R: Căci funia-mpletită-n trei nu se mai rupe pe Pământ,
Când Isus este legătura și Domn peste-al vost’ Legământ
În căsnicie clădiți temple: de pace, zâmbete și har,
Iar viața voastră împreună să fie-al Domnului Altar!

2. Și Domnul a vegheat de Sus pe cei ce aveau să se-ntâlnească,
Păzindu-le de timpuriu o cale și o viață-aleasă.
Prin labirintul lumii mari, când pașii celor doi pășesc,
E cea mai mare bucurie când, în sfârșit, ei se găsesc!

3. Pășind sfios pe noul drum, lăsați în urmă tot ce-a fost,
Noi vă urăm ca Domnul Isus în toate să vă dea un rost!
Cu voi să fie-n orice pas, în zâmbet sau în încercare,
Și-n doi, ținuți de mâna Lui, să fiți o binecuvântare!