Antony Daph V1 C V2 C V3 C [V1] În Cartea Sfântă, la-nceput, când Domnul Le-a creat pe toate, Pământul tot era un Rai de frumuseți și libertate. Dar Creatorul a privit spre Om, Și-a zis cu bunătate: „-Nu-i bine singur să mai fii, îți dăruiesc o Jumătate!” [C] Căci funia-mpletită-n trei nu se mai rupe pe Pământ, Când Isus este legătura și Domn peste-al vost’ Legământ În căsnicie clădiți temple: de pace, zâmbete și har, Iar viața voastră împreună să fie-al Domnului Altar! [V2] Și Domnul a vegheat de Sus pe cei ce aveau să se-ntâlnească, Păzindu-le de timpuriu o cale și o viață-aleasă. Prin labirintul lumii mari, când pașii celor doi pășesc, E cea mai mare bucurie când, în sfârșit, ei se găsesc! [V3] Pășind sfios pe noul drum, lăsați în urmă tot ce-a fost, Noi vă urăm ca Domnul Isus în toate să vă dea un rost! Cu voi să fie-n orice pas, în zâmbet sau în încercare, Și-n doi, ținuți de mâna Lui, să fiți o binecuvântare!