În El avem viața, doar El a plămădit-o, El viu din totdeauna și fără început; Și-n crin, și-n cerb, și-n algă puterea Și-a sădit-o, Și-n om și-n orice lucru pe care L-a făcut.
Strofă 2
În El e viața nouă ce urcă-n veșnicie, E râul de lumină din Golgota pornit, E smulgerea din beznă și slava pe vecie Pentru oricine-L află pe Fiul Său iubit.
Strofă 3
În El avem mișcarea ce prinde-ntreaga fire, Și-n astrele, și-atomii și-n lumi se-nlănțuiesc; Dar cine-a dat impulsul? A cui orânduire? Uimit vreau a-nțelege și cu nesaț privesc.
Strofă 4
În El se mișcă-n viață împrejurări și oameni, Să cheme și s-aducă pierduții la Isus, O vorbă sau un zâmbet, prin El dacă le sameni, Mișca-vor conștiințe, tărie-I Cel de sus.
Strofă 5
În El avem ființă, doar El e Creatorul, Făuritor a toate în lut și-n paradis, Îți dă viață nouă, Isus, Mântuitorul, El este totu-n toate, făr’ El rămâi abis.
Strofă 6
În El avem ființă, în veșnica zidire, Ce-ncepe cu Hristosul slăvit și înălțat, Aflat cu adunarea în veșnică unire, Legați pe veci de Tatăl prin harul minunat.
Strofă 1
În El avem viața, doar El a plămădit-o, El viu din totdeauna și fără început; Și-n crin, și-n cerb, și-n algă puterea Și-a sădit-o, Și-n om și-n orice lucru pe care L-a făcut.
Strofă 2
În El e viața nouă ce urcă-n veșnicie, E râul de lumină din Golgota pornit, E smulgerea din beznă și slava pe vecie Pentru oricine-L află pe Fiul Său iubit.
Strofă 3
În El avem mișcarea ce prinde-ntreaga fire, Și-n astrele, și-atomii și-n lumi se-nlănțuiesc; Dar cine-a dat impulsul? A cui orânduire? Uimit vreau a-nțelege și cu nesaț privesc.
Strofă 4
În El se mișcă-n viață împrejurări și oameni, Să cheme și s-aducă pierduții la Isus, O vorbă sau un zâmbet, prin El dacă le sameni, Mișca-vor conștiințe, tărie-I Cel de sus.
Strofă 5
În El avem ființă, doar El e Creatorul, Făuritor a toate în lut și-n paradis, Îți dă viață nouă, Isus, Mântuitorul, El este totu-n toate, făr’ El rămâi abis.
Strofă 6
În El avem ființă, în veșnica zidire, Ce-ncepe cu Hristosul slăvit și înălțat, Aflat cu adunarea în veșnică unire, Legați pe veci de Tatăl prin harul minunat.
1 / 1▲
1. În El avem viața, doar El a plămădit-o,
El viu din totdeauna și fără început;
Și-n crin, și-n cerb, și-n algă puterea Și-a sădit-o,
Și-n om și-n orice lucru pe care L-a făcut.
2. În El e viața nouă ce urcă-n veșnicie,
E râul de lumină din Golgota pornit,
E smulgerea din beznă și slava pe vecie
Pentru oricine-L află pe Fiul Său iubit.
3. În El avem mișcarea ce prinde-ntreaga fire,
Și-n astrele, și-atomii și-n lumi se-nlănțuiesc;
Dar cine-a dat impulsul? A cui orânduire?
Uimit vreau a-nțelege și cu nesaț privesc.
4. În El se mișcă-n viață împrejurări și oameni,
Să cheme și s-aducă pierduții la Isus,
O vorbă sau un zâmbet, prin El dacă le sameni,
Mișca-vor conștiințe, tărie-I Cel de sus.
5. În El avem ființă, doar El e Creatorul,
Făuritor a toate în lut și-n paradis,
Îți dă viață nouă, Isus, Mântuitorul,
El este totu-n toate, făr’ El rămâi abis.
6. În El avem ființă, în veșnica zidire,
Ce-ncepe cu Hristosul slăvit și înălțat,
Aflat cu adunarea în veșnică unire,
Legați pe veci de Tatăl prin harul minunat.
Romani 2:1Aşadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi, căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur, fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.