În El avem viața, doar El a plămădit-o, El viu din totdeauna și fără început; Și-n crin, și-n cerb, și-n algă puterea Și-a sădit-o, Și-n om și-n orice lucru pe care L-a făcut.
Strofă 2
În El e viața nouă ce urcă-n veșnicie, E râul de lumină din Golgota pornit, E smulgerea din beznă și slava pe vecie Pentru oricine-L află pe Fiul Său iubit.
Strofă 3
În El avem mișcarea ce prinde-ntreaga fire, Și-n astrele, și-atomii și-n lumi se-nlănțuiesc; Dar cine-a dat impulsul? A cui orânduire? Uimit vreau a-nțelege și cu nesaț privesc.
Strofă 4
În El se mișcă-n viață împrejurări și oameni, Să cheme și s-aducă pierduții la Isus, O vorbă sau un zâmbet, prin El dacă le sameni, Mișca-vor conștiințe, tărie-I Cel de sus.
Strofă 5
În El avem ființă, doar El e Creatorul, Făuritor a toate în lut și-n paradis, Îți dă viață nouă, Isus, Mântuitorul, El este totu-n toate, făr’ El rămâi abis.
Strofă 6
În El avem ființă, în veșnica zidire, Ce-ncepe cu Hristosul slăvit și înălțat, Aflat cu adunarea în veșnică unire, Legați pe veci de Tatăl prin harul minunat.
Strofă 1
În El avem viața, doar El a plămădit-o, El viu din totdeauna și fără început; Și-n crin, și-n cerb, și-n algă puterea Și-a sădit-o, Și-n om și-n orice lucru pe care L-a făcut.
Strofă 2
În El e viața nouă ce urcă-n veșnicie, E râul de lumină din Golgota pornit, E smulgerea din beznă și slava pe vecie Pentru oricine-L află pe Fiul Său iubit.
Strofă 3
În El avem mișcarea ce prinde-ntreaga fire, Și-n astrele, și-atomii și-n lumi se-nlănțuiesc; Dar cine-a dat impulsul? A cui orânduire? Uimit vreau a-nțelege și cu nesaț privesc.
Strofă 4
În El se mișcă-n viață împrejurări și oameni, Să cheme și s-aducă pierduții la Isus, O vorbă sau un zâmbet, prin El dacă le sameni, Mișca-vor conștiințe, tărie-I Cel de sus.
Strofă 5
În El avem ființă, doar El e Creatorul, Făuritor a toate în lut și-n paradis, Îți dă viață nouă, Isus, Mântuitorul, El este totu-n toate, făr’ El rămâi abis.
Strofă 6
În El avem ființă, în veșnica zidire, Ce-ncepe cu Hristosul slăvit și înălțat, Aflat cu adunarea în veșnică unire, Legați pe veci de Tatăl prin harul minunat.
1 / 1▲
1. În El avem viața, doar El a plămădit-o,
El viu din totdeauna și fără început;
Și-n crin, și-n cerb, și-n algă puterea Și-a sădit-o,
Și-n om și-n orice lucru pe care L-a făcut.
2. În El e viața nouă ce urcă-n veșnicie,
E râul de lumină din Golgota pornit,
E smulgerea din beznă și slava pe vecie
Pentru oricine-L află pe Fiul Său iubit.
3. În El avem mișcarea ce prinde-ntreaga fire,
Și-n astrele, și-atomii și-n lumi se-nlănțuiesc;
Dar cine-a dat impulsul? A cui orânduire?
Uimit vreau a-nțelege și cu nesaț privesc.
4. În El se mișcă-n viață împrejurări și oameni,
Să cheme și s-aducă pierduții la Isus,
O vorbă sau un zâmbet, prin El dacă le sameni,
Mișca-vor conștiințe, tărie-I Cel de sus.
5. În El avem ființă, doar El e Creatorul,
Făuritor a toate în lut și-n paradis,
Îți dă viață nouă, Isus, Mântuitorul,
El este totu-n toate, făr’ El rămâi abis.
6. În El avem ființă, în veșnica zidire,
Ce-ncepe cu Hristosul slăvit și înălțat,
Aflat cu adunarea în veșnică unire,
Legați pe veci de Tatăl prin harul minunat.