1. Sus pe dealul Căpăţânii, cerul jos a coborât
să ne-aducă mântuire Cel pe cruce omorât. Mare-a fost a Sa durere când pe cruce a murit,
lepădat fiind de oameni, chiar de Tatăl părăsit.

2. Dar prin jertfa Lui preasfântă, El pe veci ne-a liberat
din a morţii închisoare şi în Cer ne-a strămutat.
Norul nesfârşit de martori, rod al crucii lui Isus,
preamăresc al Lui Sfânt Nume, decât toate mai presus.

3. Slavă Ție, Doamne, slavă, Miel ce-ai fost înjunghiat,
vrednic ești de toată cinstea, în mărire înălţat!
Înaintea Ta se-nchină cer, pământ recâștigat,
al veciilor Părinte, fii în veci glorificat!

I: Cântările Biruinței, cântarea 24