Luca 24:13 În aceeaşi zi, iată, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de şaizeci de stadii de Ierusalim,
Luca 24:14 şi vorbeau între ei despre tot ce se întâmplase.
Luca 24:15 Pe când vorbeau ei şi se întrebau, Isus S-a apropiat şi mergea pe drum împreună cu ei.
Luca 24:16 Dar ochii lor erau împiedicaţi să-L cunoască.
Luca 24:17 El le-a zis: „Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbaţi între voi pe drum?” Şi ei s-au oprit, uitându-se trişti.
Luca 24:18 Drept răspuns, unul din ei, numit Cleopa, I-a zis: „Tu eşti singurul străin aici, în Ierusalim, de nu ştii ce s-a întâmplat în el zilele acestea?”
Luca 24:19 „Ce?”, le-a zis El. Şi ei I-au răspuns: „Ce s-a întâmplat cu Isus din Nazaret, care era un proroc puternic în fapte şi în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod.
Luca 24:20 Cum preoţii cei mai de seamă şi mai-marii noştri L-au dat să fie osândit la moarte şi L-au răstignit?
Luca 24:21 Noi trăgeam nădejde că El este Acela care va izbăvi pe Israel, dar, cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri.
Luca 24:22 Ba încă nişte femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s-au dus dis-de-dimineaţă la mormânt,
Luca 24:23 nu I-au găsit trupul şi au venit şi au spus că ar fi văzut şi o vedenie de îngeri, care ziceau că El este viu.
Luca 24:24 Unii din cei ce erau cu noi s-au dus la mormânt şi au găsit aşa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.”
Luca 24:25 Atunci Isus le-a zis: „O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima, când este vorba să credeţi tot ce au spus prorocii!
Luca 24:26 Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri şi să intre în slava Sa?”
Luca 24:27 Şi a început de la Moise şi de la toţi prorocii şi le-a tâlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El.
Luca 24:28 Când s-au apropiat de satul la care mergeau, El S-a făcut că vrea să meargă mai departe.
Luca 24:29 Dar ei au stăruit de El şi au zis: „Rămâi cu noi, căci este spre seară şi ziua aproape a trecut.” Şi a intrat să rămână cu ei.
Luca 24:30 Pe când şedea la masă cu ei, a luat pâinea şi, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o şi le-a dat-o.
Luca 24:31 Atunci li s-au deschis ochii şi L-au cunoscut, dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.
Luca 24:32 Şi au zis unul către altul: „Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum şi ne deschidea Scripturile?”
Luca 24:33 S-au sculat chiar în ceasul acela, s-au întors în Ierusalim şi au găsit pe cei unsprezece şi pe cei ce erau cu ei adunaţi la un loc
Luca 24:34 şi zicând: „A înviat Domnul cu adevărat şi S-a arătat lui Simon.”
Luca 24:35 Şi au istorisit ce li se întâmplase pe drum şi cum L-au cunoscut la frângerea pâinii.
Strofă 1
De la Ierusalim înspre Emaus, doi ucenici mergeau cu suflet trist... În inimi ei purtau o grea povară: Ce oare să mai creadă despre Crist'?
Refren 1
Isus, pe care Îl credeau Mesia, de trei zile e mort și îngropat... Cu El s-a dus speranța, bucuria, și tot ce au visat s-a spulberat.
Strofă 2
Deodată, lângă ei, Isus apare, intrând în vorbă, El i-a întrebat: „Ce fel de vorbe sunt acestea oare? Și de ce vă e chipul întristat?”
Refren 2
Și ei, I-au dat răspuns fără să știe cine-i acel drumeț interesat. Dar când le tălmăcește tot ce scrie, în inima lor foc sfânt a intrat!
Strofă 3
Și când de satul lor se-apropiară, ei L-au rugat în cor, stăruitor: „Rămâi cu noi, căci iată, e spre seară! ... ” Și a decis să intre-n casa lor!
Refren 3
La masă ei s-au pus ca și străinii, dar ce minune-atunci s-a întâmplat! În Cel ce a făcut frângerea pâinii ei văd chiar pe Isus cel înviat!
Cor
Atunci s-au ridicat în mare grabă și plini de bucurie-au alergat... Au spus vestea cea bună cu-ndrăzneală: „E viu! Hristos e viu cu-adevărat!”
Strofă 1
De la Ierusalim înspre Emaus, doi ucenici mergeau cu suflet trist... În inimi ei purtau o grea povară: Ce oare să mai creadă despre Crist'?
Refren 1
Isus, pe care Îl credeau Mesia, de trei zile e mort și îngropat... Cu El s-a dus speranța, bucuria, și tot ce au visat s-a spulberat.
Strofă 2
Deodată, lângă ei, Isus apare, intrând în vorbă, El i-a întrebat: „Ce fel de vorbe sunt acestea oare? Și de ce vă e chipul întristat?”
Refren 2
Și ei, I-au dat răspuns fără să știe cine-i acel drumeț interesat. Dar când le tălmăcește tot ce scrie, în inima lor foc sfânt a intrat!
Strofă 3
Și când de satul lor se-apropiară, ei L-au rugat în cor, stăruitor: „Rămâi cu noi, căci iată, e spre seară! ... ” Și a decis să intre-n casa lor!
Refren 3
La masă ei s-au pus ca și străinii, dar ce minune-atunci s-a întâmplat! În Cel ce a făcut frângerea pâinii ei văd chiar pe Isus cel înviat!
Cor
Atunci s-au ridicat în mare grabă și plini de bucurie-au alergat... Au spus vestea cea bună cu-ndrăzneală: „E viu! Hristos e viu cu-adevărat!”
1 / 1▲
1. De la Ierusalim înspre Emaus,
doi ucenici mergeau cu suflet trist...
În inimi ei purtau o grea povară:
Ce oare să mai creadă despre Crist'?
R1: Isus, pe care Îl credeau Mesia,
de trei zile e mort și îngropat...
Cu El s-a dus speranța, bucuria,
și tot ce au visat s-a spulberat.
2. Deodată, lângă ei, Isus apare,
intrând în vorbă, El i-a întrebat:
„Ce fel de vorbe sunt acestea oare?
Și de ce vă e chipul întristat?”
R2: Și ei, I-au dat răspuns fără să știe
cine-i acel drumeț interesat.
Dar când le tălmăcește tot ce scrie,
în inima lor foc sfânt a intrat!
3. Și când de satul lor se-apropiară,
ei L-au rugat în cor, stăruitor:
„Rămâi cu noi, căci iată, e spre seară! ... ”
Și a decis să intre-n casa lor!
R3: La masă ei s-au pus ca și străinii,
dar ce minune-atunci s-a întâmplat!
În Cel ce a făcut frângerea pâinii
ei văd chiar pe Isus cel înviat!
C: Atunci s-au ridicat în mare grabă
și plini de bucurie-au alergat...
Au spus vestea cea bună cu-ndrăzneală:
„E viu! Hristos e viu cu-adevărat!”