Spre Emaus

Autor: Nicolae Rusu | Album: Prinosul inimii mele - Volumul 4 | Tematica: Paște
Resursa adaugata de Alexandra1989 in 17/05/2024

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0/10 X

Referințe

Luca 24:13-35

Isus Se arată la doi ucenici
Luca 24:13 În aceeaşi zi, iată, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de şaizeci de stadii de Ierusalim,
Luca 24:14 şi vorbeau între ei despre tot ce se întâmplase.
Luca 24:15 Pe când vorbeau ei şi se întrebau, Isus S-a apropiat şi mergea pe drum împreună cu ei.
Luca 24:16 Dar ochii lor erau împiedicaţi să-L cunoască.
Luca 24:17 El le-a zis: „Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbaţi între voi pe drum?” Şi ei s-au oprit, uitându-se trişti.
Luca 24:18 Drept răspuns, unul din ei, numit Cleopa, I-a zis: „Tu eşti singurul străin aici, în Ierusalim, de nu ştii ce s-a întâmplat în el zilele acestea?”
Luca 24:19 „Ce?”, le-a zis El. Şi ei I-au răspuns: „Ce s-a întâmplat cu Isus din Nazaret, care era un proroc puternic în fapte şi în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod.
Luca 24:20 Cum preoţii cei mai de seamă şi mai-marii noştri L-au dat să fie osândit la moarte şi L-au răstignit?
Luca 24:21 Noi trăgeam nădejde că El este Acela care va izbăvi pe Israel, dar, cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri.
Luca 24:22 Ba încă nişte femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s-au dus dis-de-dimineaţă la mormânt,
Luca 24:23 nu I-au găsit trupul şi au venit şi au spus că ar fi văzut şi o vedenie de îngeri, care ziceau că El este viu.
Luca 24:24 Unii din cei ce erau cu noi s-au dus la mormânt şi au găsit aşa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.”
Luca 24:25 Atunci Isus le-a zis: „O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima, când este vorba să credeţi tot ce au spus prorocii!
Luca 24:26 Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri şi să intre în slava Sa?”
Luca 24:27 Şi a început de la Moise şi de la toţi prorocii şi le-a tâlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El.
Luca 24:28 Când s-au apropiat de satul la care mergeau, El S-a făcut că vrea să meargă mai departe.
Luca 24:29 Dar ei au stăruit de El şi au zis: „Rămâi cu noi, căci este spre seară şi ziua aproape a trecut.” Şi a intrat să rămână cu ei.
Luca 24:30 Pe când şedea la masă cu ei, a luat pâinea şi, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o şi le-a dat-o.
Luca 24:31 Atunci li s-au deschis ochii şi L-au cunoscut, dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.
Luca 24:32 Şi au zis unul către altul: „Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum şi ne deschidea Scripturile?”
Luca 24:33 S-au sculat chiar în ceasul acela, s-au întors în Ierusalim şi au găsit pe cei unsprezece şi pe cei ce erau cu ei adunaţi la un loc
Luca 24:34 şi zicând: „A înviat Domnul cu adevărat şi S-a arătat lui Simon.”
Luca 24:35 Şi au istorisit ce li se întâmplase pe drum şi cum L-au cunoscut la frângerea pâinii.

De la Ierusalim înspre Emaus
doi ucenici mergeau cu suflet trist,
zadarnic căutând la întrebări răspuns,
neștiind ce să creadă despre Hrist.

Isus, pe care îl credeau Mesia
de trei zile e mort și îngropat,
cu El s-a dus speranța, bucuria,
și tot ce au visat, s-a spulberat.

De-odată, lângă ei Isus apare,
intrând în vorbă, El i-a întrebat:
„Ce fel de vorbe sunt acestea dintre voi
și de ce vă e chipul întristat?”

Și ei I-au dat răspunsul fărʼ să știe
ce e cu-acel drumeț interesat,
dar când le tălmăcește tot ce scrie,
în inima lor foc sfânt a intrat!

Și când de satul lor se-apropiară
ei L-au rugat în cor, stăruitor:
„Rămâi cu noi, căci iată, e pe înserat.”
Și-atunci Isus în casă a intrat.

La masă ei s-au pus ca și străinii
și o minune-atunci s-a întâmplat:
În cel ce a făcut frângerea pâinii
ei văd chiar pe Isus cel înviat!

Atunci, s-au ridicat în mare grabă
și plini de bucurie-au alergat!
Au spus vestea cea bună cu-ndrăzneală:
„E viu! E viu Hristos, cu-adevărat!”

1. De la Ierusalim înspre Emaus
doi ucenici mergeau cu suflet trist,
zadarnic căutând la întrebări răspuns,
neștiind ce să creadă despre Hrist.

R1: Isus, pe care îl credeau Mesia
de trei zile e mort și îngropat,
cu El s-a dus speranța, bucuria,
și tot ce au visat, s-a spulberat.

2. De-odată, lângă ei Isus apare,
intrând în vorbă, El i-a întrebat:
„Ce fel de vorbe sunt acestea dintre voi
și de ce vă e chipul întristat?”

R2: Și ei I-au dat răspunsul fărʼ să știe
ce e cu-acel drumeț interesat,
dar când le tălmăcește tot ce scrie,
în inima lor foc sfânt a intrat!

3. Și când de satul lor se-apropiară
ei L-au rugat în cor, stăruitor:
„Rămâi cu noi, căci iată, e pe înserat.”
Și-atunci Isus în casă a intrat.

R3: La masă ei s-au pus ca și străinii
și o minune-atunci s-a întâmplat:
În cel ce a făcut frângerea pâinii
ei văd chiar pe Isus cel înviat!

C: Atunci, s-au ridicat în mare grabă
și plini de bucurie-au alergat!
Au spus vestea cea bună cu-ndrăzneală:
„E viu! E viu Hristos, cu-adevărat!”

I: Volumul 4, numărul 38
Varianta I