Psalmii 142:3 Când îmi este mâhnit duhul în mine, Tu îmi cunoşti cărarea. Pe drumul pe care umblu, mi-au întins o cursă.
Psalmii 142:4 Aruncă-Ţi ochii la dreapta şi priveşte! Nimeni nu mă mai cunoaşte, orice scăpare este pierdută pentru mine, nimănui nu-i pasă de sufletul meu.
Psalmii 142:5 Doamne, către Tine strig şi zic: „Tu eşti scăparea mea, partea mea de moştenire pe pământul celor vii.”
Psalmii 142:6 Ia aminte la strigătele mele, căci sunt nenorocit de tot! Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, căci sunt mai tari decât mine!
Psalmii 142:7 Scoate-mi sufletul din temniţă, ca să laud Numele Tău! Cei neprihăniţi vor veni să mă înconjoare când îmi vei face bine.
Strofă 1
Cu glasul meu strig către Domnul, Cu glasul meu mă rog mereu. Lui Isus îmi vărs necazul, Durerea sufletului meu.
Refren
Partea mea de moștenire Pe pământul celor vii, Mi-ai dat, Doamne, fericire Și atâtea bucurii.
Strofă 2
Ia aminte, Tu, o, Doamne, Glasul strigătelor mele, Căci în juru-mi sunt doar șoapte, Curse mari și grele.
Strofă 3
Tu îmi cunoști orice cărare, Pas cu pas Tu mă veghezi; Când mă uită fiecare, Doamne, știu că Tu mă vezi.
Strofă 1
Cu glasul meu strig către Domnul, Cu glasul meu mă rog mereu. Lui Isus îmi vărs necazul, Durerea sufletului meu.
Refren
Partea mea de moștenire Pe pământul celor vii, Mi-ai dat, Doamne, fericire Și atâtea bucurii.
Strofă 2
Ia aminte, Tu, o, Doamne, Glasul strigătelor mele, Căci în juru-mi sunt doar șoapte, Curse mari și grele.
Strofă 3
Tu îmi cunoști orice cărare, Pas cu pas Tu mă veghezi; Când mă uită fiecare, Doamne, știu că Tu mă vezi.
1 / 1▲
1. Cu glasul meu strig către Domnul,
Cu glasul meu mă rog mereu.
Lui Isus îmi vărs necazul,
Durerea sufletului meu.
R: Partea mea de moștenire
Pe pământul celor vii,
Mi-ai dat, Doamne, fericire
Și atâtea bucurii.
2. Ia aminte, Tu, o, Doamne,
Glasul strigătelor mele,
Căci în juru-mi sunt doar șoapte,
Curse mari și grele.
3. Tu îmi cunoști orice cărare,
Pas cu pas Tu mă veghezi;
Când mă uită fiecare,
Doamne, știu că Tu mă vezi.
Eclesiastul 11:9Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi, dar să ştii că, pentru toate acestea, te va chema Dumnezeu la judecată.