1. Atâta sunt de om, Isuse,
încât, de multe ori în mine
/: nici chipul, nici a-Tale spuse
nu se mai văd cum se cuvine! :/
Isuse, Isuse!

2. Ajută-mi să mă dau deoparte
să nu Te-acopăr niciodată!
/: Să vadă toţi - cât de departe,
că ești în mine - fără pată! :/
Isuse, Isuse!

3. Atâta sunt de om - mă doare
când Îți aștern în duh mâhnire,
/: când Te umbresc pe Tine, Soare
şi-i nor pe dulcea Ta iubire! :/
Isuse, Isuse!

4. Mă-nchin și-Ţi mulţumesc, Isuse,
că-n sfânta jertfă de pe cruce
/: eu sunt al Tău, şi-n stări nespuse,
iubirea Ta, prin har, mă duce! :/
Isuse, Isuse!

I: Cântările Harului, volumul 17, cântarea 183