Doresc deplina biruinţă
asupra vieţii de păcat,
ca-n clipa cercetării Tale
în voia Ta, să fiu aflat.
Doresc cununa curăţiei
pe suflet pururea s-o port,
până când glasul Tău sfărma-va
al ţărnii mele şubred cort.
Doresc la capătul sfinţirii,
pe drumul vieții greu și lung,
schimbat în chipul slavei Tale
Isuse, fericit s-ajung...
Doresc c-un dor cum nu e altul
mai sus de cerul străveziu,
în Ţara dragostei eterne
Isuse, drag Isus, să viu.
/:Doresc... Dar pentru toate-acestea
eu nu am nici un dar ascuns,
decât o inimă smerită...
Ah, Doamne, oare-o fi de-ajuns? :/