Urlă marea vieţii greu,
valuri se-nfior,
ai Tăi Te părăsesc mereu,
Doamne, ranele Te dor...
Dacă toţi Te-ar părăsi,
veșnic eu Te voi iubi
și prin harul Tău, Isus,
să-Ţi slujesc smerit, supus.
Doamne, azi iubire nu-i,
ura creşte iar...
Răstignitori mai sunt destui
și pahar de chin amar.
Lumea-i gata ca şi-atunci
să Te dea pe-arginți...
Tu tot iubire îi aduci,
rod de lacrime fierbinți.