Când eram creştin de nume
și-al Tău Nume L-am rostit,
/: de atâtea ori, Isuse
Te-am minţit!
Te-am mințit! :/
Doamne, Doamne!
Te-am minţit atunci, Isuse,
mila Ta când am cerşit,
/: când pe altul fără milă
L-am gonit!
L-am gonit! :/
Ori de câte ori în viaţă
când voiam să par smerit,
/: uite-așa de ochii lumii
Te-am minţit!
Te-am mințit! :/
Dar odată când în faţă
fără voie Te-am privit,
/: am văzut că ştii, Isuse,
c-am minţit!
C-am mințit! :/
De aceea, astăzi, Doamne,
eu Te rog plângând, smerit,
/: ca să speli cu al Tău sânge
ce-am minţit!
Ce-am mințit! :/