Omul cade-n partea unde
se apleacă cu plăcere.
/: Cel vrăjmaș în el pătrunde
fără luptă și putere! :/
Veghere, veghere,
prin rugă putere
noi primim ne-ncetat,
de Ia Dumnezeu. El ne-a creat!
Orișice plăcere care
pofta trupului o naște,
/: lasă duhul fără soare,
și-ntunericul îl paște! :/
Să veghem când vântul bate,
trupul slab să ni-l încline,
/: ruga când spre cer răzbate,
Dumnezeu, prin har, ne ține! :/
Rădăcinile ființei
în Hristos înfipte fie,
/: și cu-avântul stăruinței
să zburăm spre veșnicie! :/