Cântarea lui Habacuc (Habacuc 3.1-19) Partea II

Autor: Nicolae Moldoveanu | Album: Cantarile Bibliei | Tematica: Biblia
Resursa adaugata de Alexandra1989 in 07/04/2024

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0/10 X

Referințe

Habacuc 3:3-9

Habacuc 3:3 Dumnezeu vine din Teman şi Cel Sfânt vine din muntele Paran… – (Oprire) – Măreţia Lui acoperă cerurile şi slava Lui umple pământul.
Habacuc 3:4 Strălucirea Lui este ca lumina soarelui, din mâna Lui pornesc raze şi acolo este ascunsă tăria Lui.
Habacuc 3:5 Înaintea Lui merge ciuma, şi molima calcă pe urmele lui.
Habacuc 3:6 Se opreşte şi măsoară pământul cu ochiul; priveşte şi face pe neamuri să tremure; munţii cei veşnici se sfărâmă, dealurile cele vechi se pleacă; El umblă pe cărări veşnice.
Habacuc 3:7 Văd corturile Etiopiei pline de groază şi se cutremură colibele din ţara Madianului.
Habacuc 3:8 S-a mâniat oare Domnul pe râuri? Împotriva râurilor se aprinde mânia Ta sau împotriva mării se varsă urgia Ta, de ai încălecat pe caii Tăi şi Te-ai suit în carul Tău de biruinţă?
Habacuc 3:9 Arcul Tău este dezvelit; blestemele sunt săgeţile Cuvântului Tău… – (Oprire) – Tu despici pământul ca să dai drumul râurilor.

Strofă 1

³ Măreția Lui tot cerul luminează
și de slava Lui întreg pământu-i plin.
⁴ Strălucirea-I e ca soarele-n amiază,
și din mâna Lui lumina scânteiază,
/: căci în dreapta Sa tăriile se țin. :/

Strofă 2

⁵ Înaintea Lui și-n urmă-i pustiire,
⁶ cu privirea Lui măsoară-al lumii lat.
Neamuri tremură de aspra Lui privire
sfarmă munți și-apleacă dealuri cu grăbire,
/: pe căi veșnice El umblă necurmat. :/

Strofă 3

⁷ Etiopia de groază este plină,
și cutremurat e-ntregul Madian;
⁸ peste ape-a Ta mânie o să țină?
Oare Doamne-a Ta mânie o să vină
/: împotriva mării, oare, uragan? :/

Strofă 4

De-ai încălecat pe caii Tăi ce zboară,
și-ai urcat în carul Tău ce sfarmă tot,
⁹ arcul Tău e dezvelit, se desfășoară,
ca săgețile Cuvântul Tău doboară...
/: Ce puternic ești Tu, Doamne Savaot! :/

1 / 1 ▲

1. ³ Măreția Lui tot cerul luminează
și de slava Lui întreg pământu-i plin.
⁴ Strălucirea-I e ca soarele-n amiază,
și din mâna Lui lumina scânteiază,
/: căci în dreapta Sa tăriile se țin. :/

2. ⁵ Înaintea Lui și-n urmă-i pustiire,
⁶ cu privirea Lui măsoară-al lumii lat.
Neamuri tremură de aspra Lui privire
sfarmă munți și-apleacă dealuri cu grăbire,
/: pe căi veșnice El umblă necurmat. :/

3. ⁷ Etiopia de groază este plină,
și cutremurat e-ntregul Madian;
⁸ peste ape-a Ta mânie o să țină?
Oare Doamne-a Ta mânie o să vină
/: împotriva mării, oare, uragan? :/

4. De-ai încălecat pe caii Tăi ce zboară,
și-ai urcat în carul Tău ce sfarmă tot,
⁹ arcul Tău e dezvelit, se desfășoară,
ca săgețile Cuvântul Tău doboară...
/: Ce puternic ești Tu, Doamne Savaot! :/

I: Cântările Bibliei, cântarea 55
Autor text: Traian Dorz