²² Focul mâniei Mele-aprins e,
va arde până-n adâncimi
și ars voi face-ntreg pământul
din temelii până-n nălțimi.
²³ Voi grămădi pe ei necazuri,
nenorociri voi grămădi
și toate fulgerele Mele
în contra lor voi năpusti.
²⁴ Vor fi topiți și stinși de foame,
de friguri și de boli, vor fi
vor fi-apucați în dinți de fiare,
și șerpii îi vor otrăvi.
²⁵ Afară vor pieri de săbii,
iar înlăuntru îngroziți
și tineri și bătrâni și fete,
ca și bătrânii chinuiți.
²⁶ Voiam să-i iau cu o suflare,
să-i șterg de tot de pe pământ,
²⁷ dar ar fi ocărât vrăjmașul
și s-ar fi amăgit spunând:
Că ei, că mâna lor cea tare
și nu Eu, Domnul, am făcut.
²⁸ Ei sunt un neam ce cuviința
și-orice pricepere-au pierdut.
²⁹ De-ar fi-nțeles ei adevărul
și-ar fi gândit la viitor,
cât de ușor ar fi de dânșii...
cum ar fi biruit de-ușor!
³⁰ O mie-ar fi fugit de unul,
așa ușor i-ar fi bătut
de n-ar fi fost vânduți de Domnul,
El dacă nu i-ar fi vândut.