1. Doamne-a mea iubire-i la-ncercare,
şi-adevăru-n mine-i tot aşa.
Le iubesc deplin cu-nflăcărare,
dar le vreau cum este voia Ta!

R: Nici iubire fără adevăr,
și nici adevăr fără iubire.
Asta-Ţi cer, Slăvit Mântuitor,
ca să-mi dai - să-mi umple-a mea trăire!

2. Dă-mi mereu deplin a Ta lumină,
adevărul să-l cunosc întreg,
îmbrăcat în dragostea divină,
dragostea prin el s-o înţeleg!

3. Mulţumesc că sunt al Tău, și-n mine
Tu lucrarea-Ţi sfânt-ai zămislit:
dragoste și adevăr - depline.
Crește-mi-le-ntregi cu nesfârşit!

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 118