1. Întâi să am un duh de rugăciune,
și să mă rog oricând cu-adevărat,
/: apoi, la alții-această-nțelepciune
s-o spun - ca să se roage ne-ncetat! :/

2. Întâi să-mi ardă pe altarul vieţii
al rugăciunii foc dumnezeiesc,
/: apoi să-ndemn cu râvnă toţi drumeţii
să spună-n rugă harul ce-l doresc! :/

3. Decât să spun frumos de rugăciune
o, Doamne, să mă rog eu vreau întâi,
/: căci sunt ferit de-a lumii stricăciune,
când ruga-mi este-al vieţii căpătâi! :/

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 126