1. Orice-nceput să fie slavă,
o, Doamne, pentru Tine-ntâi,
credinţa mea să fie lavă
pe-al cântecului căpătâi!

R: Te laud azi și-n nesfârşit,
pe Tine, Dumnezeu Slăvit,
Te laud şi Te laud iar,
o, Tatăl meu, Izvor de har!

2. Împrospătează-mă-n credinţă
şi-n dragoste neîncetat,
să-Ţi pot cânta cu stăruinţă
al preamăririi cânt curat!

3. Când calea mea va fi sfârșită
și nu mai fi-voi pe pământ,
rămână-mi pururi neoprită
cântarea foc spre Tine sfânt!

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 127