1. Te laud pentru tot ce-mi iei,
acesta-i singurul meu bine!
O, Doamne, voia Ta-i temei
la orice lipsă care-mi vine!

R: Te laud, Te laud,
cu harfa iubirii-n credinţă,
Părinte, Te laud,
predat în eterna-Ţi voinţă!

2. Când unii oameni mă-mbrâncesc,
când sănătatea-i şubrezită,
Te laud și Te preamăresc!
E voia Ta desăvârşită!

3. Când uşi cu slove de-adevăr
de lumea asta mi-s închise,
curat mă vrei din tălpi la păr,
și calea-Ţi luminându-mi-se!

4. Eu sunt al Tău! Ce-mi iei, sau dai,
e voia Ta cea minunată!
Chiar de mi-e greu - în duh şi-n grai,
Te laud, Dumnezeu și Tată!

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 305