1. Bucurie, dar de Sus,
coborâtă prin Isus,
tu ne-nviorezi mereu,
când urcuşul crucii-i greu!
Prin puterea ta de cer
toate temerile pier,
/: Şi privim încrezători
harul cel de după nori! :/

2. Bucurie, dar ceresc,
harurile-n tine cresc,
căci Isus, prin jertfa Sa,
ne-a luat povara grea.
Noi în El ne bucurăm
pe pământ cât alergăm.
/: Şi tot El, în veşnicii,
ni-i Izvor de bucurii! :/

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 374