Ajută-mă să ţin afară, o, Doamne, umbrele minciunii, şi-n inimă să am comoară puterea alb-a-nţelepciunii! Adevărul, adevărul, puterea sfânt-a-nţelepciunii!
Strofă 2
Să-mi fie-aprinsă torţa vie a gândului născut din Tine, să poată să-Ţi slujească Ţie etern, din bine, spre mai bine! Adevărul, adevărul, e singurul eternul bine!
Strofă 3
Mai veghetor să trec prin lume, să ocolesc cu grijă sfântă minciuna ce-ar vrea să-mi sugrume cerescul adevăr ce cântă! Adevărul, adevărul, prin har în inimă îmi cântă!
Strofă 4
Ajută-mi, Doamne, totdeauna să nu mă poticnesc pe cale, oricât de neagr-ar fi minciuna, să-nalţ lumina voii Tale! Cu-adevărul, cu-adevărul, să-nalţ lumina voii Tale!
Strofă 1
Ajută-mă să ţin afară, o, Doamne, umbrele minciunii, şi-n inimă să am comoară puterea alb-a-nţelepciunii! Adevărul, adevărul, puterea sfânt-a-nţelepciunii!
Strofă 2
Să-mi fie-aprinsă torţa vie a gândului născut din Tine, să poată să-Ţi slujească Ţie etern, din bine, spre mai bine! Adevărul, adevărul, e singurul eternul bine!
Strofă 3
Mai veghetor să trec prin lume, să ocolesc cu grijă sfântă minciuna ce-ar vrea să-mi sugrume cerescul adevăr ce cântă! Adevărul, adevărul, prin har în inimă îmi cântă!
Strofă 4
Ajută-mi, Doamne, totdeauna să nu mă poticnesc pe cale, oricât de neagr-ar fi minciuna, să-nalţ lumina voii Tale! Cu-adevărul, cu-adevărul, să-nalţ lumina voii Tale!
1 / 1▲
1. Ajută-mă să ţin afară,
o, Doamne, umbrele minciunii,
şi-n inimă să am comoară
puterea alb-a-nţelepciunii!
Adevărul, adevărul,
puterea sfânt-a-nţelepciunii!
2. Să-mi fie-aprinsă torţa vie
a gândului născut din Tine,
să poată să-Ţi slujească Ţie
etern, din bine, spre mai bine!
Adevărul, adevărul,
e singurul eternul bine!
3. Mai veghetor să trec prin lume,
să ocolesc cu grijă sfântă
minciuna ce-ar vrea să-mi sugrume
cerescul adevăr ce cântă!
Adevărul, adevărul,
prin har în inimă îmi cântă!
4. Ajută-mi, Doamne, totdeauna
să nu mă poticnesc pe cale,
oricât de neagr-ar fi minciuna,
să-nalţ lumina voii Tale!
Cu-adevărul, cu-adevărul,
să-nalţ lumina voii Tale!