1. Prin sfântul Tău Cuvânt se înlumină
și sufletul și trupul meu mereu,
/: când îi privesc întinderea divină,
o, Tată Sfânt, Slăvite Dumnezeu! :/

2. Prin sfântul Tău Cuvânt mă-mbraci în soare,
și înţeleg întregul adevăr,
/: când îl primesc cu-adâncă ascultare
o, Tatăl meu preamilostiv din cer! :/

3. Prin sfântul Tău Cuvânt eu sorb putere
în lupta grea să fiu biruitor,
când Îi primesc povaţa, cum mi-o cere,
o, Tată Sfânt, al dragostei Izvor! :/

4. Se înlumină-ntreaga mea fiinţă,
prin veşnicul și viul Tău Cuvânt,
/: când îl ascult, primești cu prisosinţă
a-mele jertfe, Tatăl meu Cel Sfânt! :/

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 153