1. Cei izbăviţi să cânte
cântarea izbăvirii,
căci ei cunosc lumina
curat-a mântuirii!
Ei ştiu şi ce-i robia,
şi sfânta libertate;
cunosc puterea bolii
şi dulcea sănătate!

R: Doamne, Tu ne-ai izbăvit,
Ţie-Ţi înălţăm cântare!
Ne-nchinăm în duh smerit,
şi-n adâncă adorare!

2. Cei îndreptaţi să-ndrepte
pe mulţi pe calea dreaptă;
doar ei au adevărul
în vorbă şi în faptă.
Ei ştiu ce-i fărdelegea
şi ce-i neprihănirea;
cunosc şi roada urii
şi ce-a născut iubirea!

3. Cei ce-au primit în viaţă
pe Domnul, prin credinţă,
au Duhul Lui statornic
şi-a păcii biruinţă!
Ei Îl sfinţesc în inimi,
Îi-nalţă sfântul Nume,
şi pot pe toţi pierduţii
spre harul Său să-ndrume!

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 329