1. Să vibreze-n mine, Doamne,
harfa inimii deplin,
acordată-n toată clipa
după Duhul Tău Divin
ca să-Ţi placă-n corul celor
care Tu i-ai mântuit,
/: să Te foloseşti de mine
fericit şi neoprit! :/

2. Dragostea să-mi fie-ntruna
cum e-a Ta, cum Tu Ţi-o dai,
contopită cu-adevărul
şi în faptă şi în grai!
Iară mila-mi să cuprindă
pe vrăjmaşi şi suferinzi
/: cum pe toţi, în mila-Ţi sfântă,
Doamne, şi Tu îi cuprinzi! :/

3. Să-mi vibreze totdeauna,
duhul meu ca Duhul Tău!
Nici o coardă să nu-mi fie
în vibrarea celui rău!
Pentru Tine, Doamne, toate
ale mele fie-n veac,
/: armoniile divine,
să răsune cum Îţi plac! :/

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 331