1. /: Dulcea limbă-a adevărului :/
s-o rostesc mereu mai clar,
dintr-o stare numai jar.
/: Doamne, dă-mi puteri şi har! :/

2. /: Dulcea limbă-a adevărului :/
izvorâtă din Cuvânt,
și păstrată-n alb veşmânt,
/: Doamne, s-o rostesc mai sfânt! :/

3. /: Dulcea limbă-a adevărului :/
îmbrăcată-n soare plin,
cu miros de cer senin,
/: Doamne, s-o rostesc divin! :/

4. /: Dulcea limbă-a adevărului, :/
azi și-n veacul minunat,
s-o rostesc înflăcărat!
/: Doamne-ajută-mi ne-ncetat! :/

I: Cântările Harului, volumul 9, cântarea 128