Credința mea, nevoie are
mereu, mereu de-mprospătare.
/: Isuse, prin Cuvântul Sfânt,
credinței mele dă-i avânt!  :/
Nădejdea mea, arzând doreşte
să zboare lin şi tinereşte
/: spre ținta care Tu mi-ai pus,
înflăcărează-mi-o, Isus!  :/
lubirea mea, oricând de Tine
nevoie are spre mai bine.
/: De-aceea Tu, cu sfântul foc,
mai viu aprinde-o-n orice loc!  :/
Căci din Ființa Ta, Isuse,
am harurile nemaispuse,
cu care pot ca să-Ți slujesc,
și să trăiesc nepământesc!