1. Te laud mai înflăcărat,
cu cât cel rău se-mpotriveşte!
O, Tatăl meu cel minunat,
ajută-mă să-Ţi cânt cereşte!

R: Te laud, Te laud mereu,
Părintele meu, Dumnezeu!
Cu cât mai potrivnic e vântul,
cu-atât vreau să-mi crească avântul,
Prin har să mi-l creşti mai aprins,
să pot să Te laud ne-nvins!

2. Te laud mai neobosit,
cu cât pe mare-i mai furtună!
O, Tatăl meu cel Preasfinţit,
din Tine dă-mi o stare bună!

3. Te laud proaspăt iar şi iar,
cu cât mi-e trupu-n slăbiciune!
O, Tatăl meu, Izvor de har,
în mine cânt mai viu Tu pune!

I: Cântările Harului, volumul 9, cântarea 200