1. Când credința intră-n nori
Cum se-ntâmpl-adeseori,
/: Ce facem noi? Ce facem noi? :/
Stăm în beznă nemişcați,
Aşteptând să fim salvați,
Făr-al lacrimii şiroi?

R1: Gândul să-ndreptăm în Sus,
Spre Slăvitul Domn Isus!
Lui de ne mărturisim,
Soare-n suflet noi primim.

2. Când nădejdea-i val și vânt,
Cum se-ntâmplă pe pământ
/: Ce facem noi? Ce facem noi? :/
Ne lăsăm mereu împinşi,
Și de-al groazei braț cuprinşi,
Făr-al lacrimii şiroi?

R2: Gândul să-ndreptăm în Sus,
Spre Slăvitul Domn Isus.
Lui de ne mărturisim,
Stânca-ncrederii primim.

3. Când iubirea-i fulg de nea,
Cum ades e-n lumea rea
/: Ce facem noi? Ce facem noi? :/
Stăm şi înghețăm atunci,
Prinşi de ger ca nişte prunci,
Făr-al lacrimii şiroi?

R3: Gândul să-ndreptăm în Sus,
Spre Slăvitul Domn Isus.
Lui de ne mărturisim,
Focul Său ceresc primim.

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 59