1. Vorbește, soare: cine te-a făcut?
De unde vii și unde mergi tăcut?
/: Lumina și căldura ce le ai
/: de unde le-ai luat- când nu erai? ( bis 2) ://

2. Vorbește, floare: cine te-a-ntocmit?
Cu-acest veşmânt de unde ai venit?
/: Tu singură ți-ai dat ai vieţii sorţi.
/: și-atâta frumusețe care-o porți? ( bis 2) ://

3. Vorbeşte, mare: cum ţi-ai adunat
noian de ape de nemăsurat?
/: Și peștii care-i porţi de unde sunt?
/: Tu i-ai zidit? Ai spus tu vreun cuvânt? (bis 2 ) ://

4. Vorbește, omule: de unde vii?
O oarbă întâmplare-a zis să fii?
/: O, nu! O-nţelepciune m-a creat.
/: E Dumnezeu Cel Sfânt și Minunat! ( bis 2) ://

5. El e Izvorul tuturor deplin.
Din El, prin El și pentru El se țin.
/: Mărire și-nchinare, toţi, mereu
/: s-aducem umiliţi lui Dumnezeu! ( bis 2) ://

I: Cântările Harului, volumul 9, cântarea 361