1. Domnul Slavei și-al Minunii,
mulțumesc și de-astă dată;
/: că pe brațele luminii
mi-ai păzit ființa toată! :/

R: Mulțumesc, mulțumesc!

2. Pe cărările-ncercării
mi-ai dat harul Tău ca strajă,
/: să n-ajung-a disperării
mână, să mă prindă-n mreajă. :/

3. Iar în stări de bucurie,
ispitit de moleșire,
/: să nu uit de Solie,
m-ai trezit cu-a Ta iubire. :/

4. Mulțumesc cu închinare,
Dumezeul meu, Părinte,
/: că în marea Ta-ndurare
mă păstrezi cu rod, 'nainte! :/

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 5.