Multe-ai pătimit, Isuse,
pentru mântuirea mea,
că prin grai să fie spuse,
nimeni, nimeni n-ar putea!
Isuse, Isuse,
Isuse, Isuse!
De Ia iesle pân-la cruce
toți Te-au socotit străin.
Mâna urii, să Te-apuce,
zilnic se trudea hain.
Când Te-au prins, Ți-au pus pe frunte
spinii ascuțiți de jar,
și batjocuri cât un munte
Te-au înfășurat amar!
Toate, Doamne, pentru mine,
răbdător le-ai suferit,
ca să poți să-mi dai din Tine
harul vieții felurit!
Mulțumesc cu glas de soare,
scumpul meu Mântuitor!
Pentru jertfa Ta cea mare,
mă închin și Te ador!