Strofă 1
Nu poate fi desfiinţată
Scriptura mântuiri!
În slova ei a fost săpată
salvarea omenirii.
Refren
/:Scriptura-i, Doamne, voia Ta;
ca Tine-n veci şi ea va sta! :/
Strofă 2
Nu poate fi desfiinţată
Scriptura păcii mele!
Pe-a vieţii mare-nfuriată,
eu am un cer cu stele.
Strofă 3
Nu poate fi desfiinţată
Scriptura bucuriei!
Ea umple inima curată
cu aurul tăriei.
Strofă 4
Nu poate fi desfiinţată
Scriptura mângâierii!
Ea şterge faţa-nlăcrimată
sub flacăra durerii.
Strofă 5
Nu poate fi desființată
Scriptura nunţii sfinte!
Ea ţine haina nepătată
şi dragostea fierbinte.
1. Nu poate fi desfiinţată
Scriptura mântuiri!
În slova ei a fost săpată
salvarea omenirii.
R: /:Scriptura-i, Doamne, voia Ta;
ca Tine-n veci şi ea va sta! :/
2. Nu poate fi desfiinţată
Scriptura păcii mele!
Pe-a vieţii mare-nfuriată,
eu am un cer cu stele.
3. Nu poate fi desfiinţată
Scriptura bucuriei!
Ea umple inima curată
cu aurul tăriei.
4. Nu poate fi desfiinţată
Scriptura mângâierii!
Ea şterge faţa-nlăcrimată
sub flacăra durerii.
5. Nu poate fi desființată
Scriptura nunţii sfinte!
Ea ţine haina nepătată
şi dragostea fierbinte.
I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 256
Text: Constantin Moisa