x
Strofă 1
Te laud! Tu eşti Mântuirea mea, Milostive Dumnezeu! Te laud! Din durerea cea mai grea mă ridici cu-alin mereu!
Refren
Te laud, Te laud, Te laud, Slăvite Dumnezeu!
Strofă 2
Te laud! Tu-mi faci rana, dar în har, Tu mi-o vindeci liniştit. Te laud! Mila Ta nu-i cu hotar, harul Tău nu-i cântărit!
Strofă 3
Te laud! Tu când laşi câte-un vârtej, care pare neînfrânt, Te laud! E un nou divin prilej să mă-nalţi pe-un pisc mai sfânt!
Strofă 4
Te laud! Tu ești Tatăl meu Ceresc, Dumnezeu Cel Nepătruns! Te laud! Câte-ar fi să pătimesc, eu în Tine sunt ascuns!
1. Te laud! Tu eşti Mântuirea mea,
Milostive Dumnezeu!
Te laud! Din durerea cea mai grea
mă ridici cu-alin mereu!
R: Te laud, Te laud, Te laud,
Slăvite Dumnezeu!
2. Te laud! Tu-mi faci rana, dar în har,
Tu mi-o vindeci liniştit.
Te laud! Mila Ta nu-i cu hotar,
harul Tău nu-i cântărit!
3. Te laud! Tu când laşi câte-un vârtej,
care pare neînfrânt,
Te laud! E un nou divin prilej
să mă-nalţi pe-un pisc mai sfânt!
4. Te laud! Tu ești Tatăl meu Ceresc,
Dumnezeu Cel Nepătruns!
Te laud! Câte-ar fi să pătimesc,
eu în Tine sunt ascuns!
I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 376