1. Să nu dorești să fii ca Dumnezeu,
la-ndemnu-ascuns al marelui vrăjmaș,
/: căci el, viclean, îți crește vechiul eu,
și bezna ți-o gătește ca sălaș. :/

R: Veghere, veghere!

2. El are o neprihănire-a lui,
și-o haină de lumină-n croi frumos.
/: Te face ca să crezi că-n cer te sui,
când tu te-afunzi în duhul lumii jos. :/

3. Hristos, Mântuitoru-arată drept
pe Dumnezeu și chipul Lui divin.
/: El te îndeamnă să arunci din piept
străvechiul eu cel de mândrie plin! :/

4. Atunci, slăvitul chip de Dumnezeu,
pe viața ta va fi întipărit,
/: căci izbăvit ești de păcatul greu,
de Mielul Sfânt, pe Golgota jertfit! :/

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 164.