1. Când te-ai întors cu-adevărat,
cu pocăință la Isus,
în tine totul s-a-nnoit,
iar cele vechi, toate s-au dus.

R1: S-au dus ca ziua cea de ieri,
ce nu se-ntoarce niciodată,
ca ploile trecutei veri
ce-au dat o roadă-mbelșugată.

2. Când te-ai predat cu-adevărat
lui Dumnezeu Cel Nevăzut,
tot ce-ai avut, tot ce-ai trăit
și bun și rău toate-au trecut.

R2: Ca iarna cu-ale ei stihii,
ce s-au topit în primăvară,
'napoi tu nu mai poți să vii
să iei din vechea ta comoară.

3. Când te-ai născut cu-adevărat
din Dumnezeu - Eternul Rai -,
primești în tine chipul Său
și nu mai ești cel ce erai.

R3: Tu ești din cer și-n cer trăiești,
deși cu trupu-alergi pe cale.
Curând, curând ai să sosești
în slava-mpărăției Sale.

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 340.