1. Îți deslușesc, Isuse, chipu-Ți sfânt
oriunde aș deschide-al Tău Cuvânt,
/: prin slovele-i divine înțeleg
cărarea adevărului s-aleg. :/

2. Învăț prin el mai limpede, mereu,
să Te cunosc pe Tine, Dumnezeu.
/: Învăț apoi să cânt cântări de Sus,
c-un foc ce-n inimă Tu mi l-ai pus. :/

3. Iubirea Ta, prin el, Cuvântul viu,
primesc lumină plină, ca s-o știu.
/: Și fără greș știu să deosebesc
ce-i foc străin și ce e foc ceresc. :/

4. Îți deslușesc, Isuse, luminos
preasfântu-Ți fel, când umblu credincios
/: cu Cartea Ta, când o citesc și-o-ascult
- atunci Te știu și-atunci Te-nalț mai mult. :/

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 294.