1. Moartea nu se poate-atinge de iubire,
pentru că iubirea-i dincolo de fire:
/: ea-i substanța care ține veșnicia,
felul ei e pacea, ținta-i părtășia. :/

2. Moartea nu pătrunde adevărul veșnic,
Ea-i numai cenușă; el: lumină-n sfeșnic
/: ea e rodul urii; el: trupul iubirii,
unde-și are templul taina fericirii. :/

3. Moartea nu aleargă pe-a sfințirii cale,
ea-i născută în a fărdelegii vale.
Sfânt e Domnul vieții și cei ce-L urmează.
Moartea-I biruită. El ne este-Amiază.

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 266.