1. Doamne, cât e de frumoasă
Țara ce ne-ai pregătit,
că nu-i grai și nici cântare
să cuprind-al ei zenit.

R1: Dragostea-nflorește-acolo
într-un fel necunoscut,
dar tot din sămânța care
ne-a fost dată la-nceput.

2. Pacea fi-va fără umbră,
părtășia fără nor,
și lumina va fi haina
ne-nvechită, tuturor.

R2: Masa fericirii-ntinsă
pentru toți va fi deplin,
și ne-mpiedicați, de-a pururi,
vom bea vinul nou divin.

3. Noi cântări fără de număr
și-n acorduri tot mai noi,
vom cânta în noua stare
toți: și îngerii și noi.

R3: Doamne, cât e de frumoasă
Țara ce ne-ai pregătit,
Ție se cuvine slavă,
Ție veșnic - fii slăvit!

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 230.