1. Când erai Tu pe pământ
și chemai, Isuse sfânt,
pe copii, pe copii,
cu iubire să-i mângâi,
ce frumos, ce frumos
/: îngânau: ”lsus Hristos!” :/

2. Cu glas blând și iubitor
chemi și azi cu dulce dor,
pe copii, pe copii
cu iubire să-i mângâi,
să le dai, să le dai
/: bucurii de sus, din rai. :/

3. Iată, Doamne, noi dorim
copilașii Tăi să fim,
să ne-nveti, să ne-nveți
sfintele Tale poveți,
să ne fii, să ne fii
/: Mamă Tu, pe veșnicii. :/

4. Toată viața pe pământ
s-ascultăm de-al Tău Cuvânt,
să urmăm, să urmăm
calea Ta, noi s-o urmăm
și deplin și deplin
/: fie voia Ta, amin. :/

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 202.