Sus când stau pe munte, la lumina Soarelui
Inima-mi tresaltă, sunt ferit de orice griji.
Dar atunci când trec prin vale, prin dureri și prin încercări,
Ca un blând pastor Tu mă conduci, de aceea vreau să cânt:
/: Chiar și acolo-n vale, Tu ești bun.
Chiar prin bezna nopții, credincios Tu rămâi.
El poarta pe ai Săi copii, cum făgădui.
Chiar și acolo în vale, Domnu-i bun. :/
Și tu de treci vreodată, prin această vale grea,
Și de te întrebi: “O Tată, când mă vei asculta?”
Tu nu înceta să Îi spui durerea, chiar de lacrimi curg pe obraz.
El te va căuta să-ți spună: Sunt aici, că te iubesc!