1. Mai presus, mai presus decât toate
Tu-mi rămâi, o, Isus, Cel mai drag,
/: fără Tine, ființa-mi nu poate
să pășească spre-al harului prag. :/

2. Mântuit, mântuit sunt prin Tine
și prin Tine mi-e cerul deschis,
/: harul Tău pe vecie mă ține
fericit în Edenul prezis. :/

3. Adevărul cel sfânt și puternic
mi l-ai dat ca lumină în veac,
/: el lucrează în mine statornic
chipul Tău, ca să-Ți fiu după plac. :/

4. Proslăvit, proslăvit pe vecie
fie Numele Tău minunat,
/: o, Isus, o, Isus numai Ție
mă închin, mă închin necurmat. :/

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 164.