x
Strofă 1
Să fac și eu ca Tine, Isuse, între-ai mei, iertând, s-acopăr totul din dragoste de ei.
Refren 1
Să tac și eu ca Tine, când am să fiu pârât, /: să pot privi cu milă spre orice grai urât. :/
Strofă 2
Să iert și eu ca Tine, când am să fiu lovit, nu este ca iertarea răspuns mai potrivit.
Refren 2
Să mor și eu ca Tine, pe crucea mea, senin, /: nu-i ca triumful jertfei nimica mai divin. :/
Strofă 3
Atunci și învia-re-aș ca Tine-a treia zi, o slavă negrăită primind când m-aș trezi.
Refren 3
Aș fi la Arătare, venind la dreapta Ta, /: cununa Ta cea scumpă și veșnic-aș purta. :/
1. Să fac și eu ca Tine,
Isuse, între-ai mei,
iertând, s-acopăr totul
din dragoste de ei.
R1: Să tac și eu ca Tine,
când am să fiu pârât,
/: să pot privi cu milă
spre orice grai urât. :/
2. Să iert și eu ca Tine,
când am să fiu lovit,
nu este ca iertarea
răspuns mai potrivit.
R2: Să mor și eu ca Tine,
pe crucea mea, senin,
/: nu-i ca triumful jertfei
nimica mai divin. :/
3. Atunci și învia-re-aș
ca Tine-a treia zi,
o slavă negrăită
primind când m-aș trezi.
R3: Aș fi la Arătare,
venind la dreapta Ta,
/: cununa Ta cea scumpă
și veșnic-aș purta. :/
I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 387.
Autor text: Traian Dorz.