1. Neprețuit Prieten al tinereții mele,
al Tău e tot ce cântă în jurul meu și-n mine,
/: a Ta-i grădina scumpă cu stratul ei de stele,
cu lacrima și roua de crini și de rubine. :/

R: Isuse, Isuse,
Tu ești pe veci Prietenul vieții mele.

2. Nedespărțit Prieten al tinereții bune,
a Ta-i fântâna dulce ce sânu-mi răcorește
/: a Ta e pâinea bună cu gust de rugăciune
și perna-mpărtășită ce fața mi-o sfințește. :/

3. Neasemuit Prieten al tinereții sfinte,
în tot ce-ating pe lume mă-nfiorez de Tine,
/: în tot ce-aud descopăr preadulcele-Ți cuvinte
și-n tot ce văd, Ți-e numai sărutul pentru mine. :/

4. Nemaiuitat Prieten al tinereții scumpe,
pe orice drum m-ai duce e numai fericire,
/: și-n orice loc descopăr divina-Ți mână cum pe
întreaga mea ființă revarsă doar iubire. :/

5. Ne-nlocuit Prieten al tinereții dulce,
a Ta-i pe veșnicie ființa mea întreagă,
/: căci nu-i asemeni Ție oriunde m-aș mai duce,
nimic, pe lumea asta, așa să mă atragă. :/

6. Dumnezeiesc Prieten al tinereții mele,
eu n-am alt rai și soare și dor decât pe Tine,
/: dar Tu-mi ești toate-acestea și mult mai mult ca ele.
Cuprinde-mă Ia Sânu-Ți și-n veci așa mă ține. :/

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 249.
Autor text: Traian Dorz.