1. Din lumea care-acum e-un vis
ne vom trezi odată.
/: În Poarta Cerului deschis
și-a Veșnicului Paradis,
mai minunat ca tot ce-i scris
sau spus, de el, vreodată. :/

2. Voi, toți cei care-acum purtați
a Domnului povară,
/: din toată inima cântați
și-n slujba Lui viteji luptați,
pe nici un aur nu schimbați
slăvita Lui ocară. :/

3. Voi, cei ce semănați plângând
sămânța Lui iubită,
/: să nu aveți în voi alt gând
decât să vă jertfiti lucrând
căci veți purta pe veci curând
cununa Lui slăvită. :/

4. Voi, cei ce-acum cu El pășiți
calvarul cu răbdare,
/: mai semănați, mai suferiți,
mai așteptați, mai osteniți
spre cel mai mare har priviți
din focul cel mai mare. :/

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 159.
Autor text: Traian Dorz.