1. Ce limpede-mi văd azi chemarea
primită cândva de demult,
/: dar care nu știam atuncea
nici s-o-nțeleg, nici s-o ascult. :/
Chemarea mea, chemarea mea.

2. Ce limpede-mi văd azi menirea
ce-mi rânduise Dumnezeu,
/: când m-a chemat Hristos, când Duhul
mi-a înnoit lăuntrul meu! :/
Menirea mea, menirea mea.

3. Ce limpede-mi cunosc cărarea
pe care trebuia să vin,
/: spre-acest sfârșit de biruință
neșovăielnic și senin! :/
Cărarea mea, cărarea mea.

4. Ce limpede-mi știu datoria
pe care trebuie s-o fac,
/: ca să ajung la răsplătire
cu-un cuget liniștit în veac! :/
Lucrarea mea, lucrarea mea.

5. Ce limpede-mi văd azi ce viață
eram dator să duc mereu,
/: ca să mă pot acuma-n pace
înfățișa lui Dumnezeu! :/
Viața mea, viața mea.

6. Ce limpede văd azi, Isuse,
că numai harul Tău mi-a dat
/: câștigul fericit cu care
Îți pot preda ce mi-ai predat! :/
Prin harul Tău, prin harul Tău.

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 151.