1. Dumnezeule-al minunii,
mulţumire Ție,
căci mi-ai fost mereu şi acuma
Ocrotire vie.
M-ai adăpostit de valul
urii pătimaşe,
n-ai lăsat să mă doboare
planuri ucigaşe.

2. Dumnezeule-al iubirii,
slavă şi-nchinare,
pentru îngerii luminii
daţi spre apărare.
Nici o piatră ascuţită
nu mi-a stat în cale,
am simţit puternic mâna
îndurării Tale.

3. Dumnezeul meu, Părinte,
mai mult e-altă dată,
cred şi mă încred în Tine,
pentru viaţa toată,
Fă cu mine-n orice vreme,
tot ce Ţie-Ţi place.
Pe făgăduinţa-Ţi scumpă
capu-l plec în pace.

I: Cântările Harului, volumul 4, cântarea 80.