Isuse, cine-a mai iubit copiii ca şi Tine, /: a cui cântări ar mai fi fost de-aşa iubire pline? :/ A cui priviri a-nvăluit cu-atâta duioşie, a cui cuvânt a mângâiat cu-atâta bucurie?
Strofă 2
Ce mâini au alinat dureri cu-atâta bunătate, /: cine-a putut ierta aşa mulțime de păcate? :/ O, nimeni, nimeni n-a iubit copiii ca şi Tine, ca Tine nimeni n-a avut cuvinte-aşa senine.
Strofă 3
Când i-ai luat şi Ie-ai cântat, cum numa-n cer se cântă, /: sau când le-ai spus, cu glasul dus de Țara Ta cea sfântă. :/ Se bucurau şi Te-ascultau cu inimile pline, Isuse, nimeni n-a iubit copiii ca și Tine.
Strofă 1
Isuse, cine-a mai iubit copiii ca şi Tine, /: a cui cântări ar mai fi fost de-aşa iubire pline? :/ A cui priviri a-nvăluit cu-atâta duioşie, a cui cuvânt a mângâiat cu-atâta bucurie?
Strofă 2
Ce mâini au alinat dureri cu-atâta bunătate, /: cine-a putut ierta aşa mulțime de păcate? :/ O, nimeni, nimeni n-a iubit copiii ca şi Tine, ca Tine nimeni n-a avut cuvinte-aşa senine.
Strofă 3
Când i-ai luat şi Ie-ai cântat, cum numa-n cer se cântă, /: sau când le-ai spus, cu glasul dus de Țara Ta cea sfântă. :/ Se bucurau şi Te-ascultau cu inimile pline, Isuse, nimeni n-a iubit copiii ca și Tine.
1 / 1▲
1. Isuse, cine-a mai iubit
copiii ca şi Tine,
/: a cui cântări ar mai fi fost
de-aşa iubire pline? :/
A cui priviri a-nvăluit
cu-atâta duioşie,
a cui cuvânt a mângâiat
cu-atâta bucurie?
2. Ce mâini au alinat dureri
cu-atâta bunătate,
/: cine-a putut ierta aşa
mulțime de păcate? :/
O, nimeni, nimeni n-a iubit
copiii ca şi Tine,
ca Tine nimeni n-a avut
cuvinte-aşa senine.
3. Când i-ai luat şi Ie-ai cântat,
cum numa-n cer se cântă,
/: sau când le-ai spus, cu glasul dus
de Țara Ta cea sfântă. :/
Se bucurau şi Te-ascultau
cu inimile pline,
Isuse, nimeni n-a iubit
copiii ca și Tine.
I: Cântările Harului, volumul 3, cântare 90.
Cântări pentru copii, cântare 256
Autor text: Traian Dorz