1. Nu poate omul mândru
Să ierte-o nedreptate,
Nici a primi-o mustrare.
Smeritul însă poate.

R1: Nu-şi poate omul lacom
Lăsa porniri stricate,
Nici pofte, nici ispite.
Dar înfrânatul poate.

2. Nu poate ne-nţeleptul
Umbla pe căi curate,
Nici a-şi ţinea cuvântul.
Dar înțeleptul poate.

R2: Nu poate-avea cel leneş
Simţiri nevinovate,
Nici fraţi, nici timp, nici pâine.
Cel harnic însă poate.

3. Nu poate-un nestatornic
Avea iubiri de frate,
Nici lacrimi, nici răbdare.
Dar cel statornic poate.

R3: Nu poţi când n-ai iubire
Să le-nţelegi pe toate,
Să taci, să ierţi, s-acoperi.
Dar când iubeşti, se poate.

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 110.
Autor text: Traian Dorz.